Dulce pustie...

Cat sunt de dulci, pentru cei ce inseteaza dupa Dumnezeu, aceste pustietati singuratice cu padurile lor! Cat sunt de desfatate, pentru cei ce inseteaza dupa Hristos, aceste sihastrii intinse cat vezi cu ochii, unde numai natura freamata! Linistea domneste peste toate. Astefel ca mintea, parca imboldita de tacere, se inalta cu bucurie catre Dumnezeul ei, miscata de negraite simtaminte. Nu e vreun zgomot care stanjeneste, nici grai, decat cu Dumnezeu. Doar acea dulce zarva sfasie pacea indepartatului lacas. Un zumzet mai dulce decat linistea rupe blajina tacere, o sfanta larma a unei smerite vorbiri... (Sf. Evherie din Lyon)
Sf. Grigorie din Tours, Vita Patrum