Exmiliardarul rus, German Sterligov da viata de lux pe viata la ferma

In timp ce averile oligarhilor rusi se diminueaza vizibil din cauza crizei financiare, un barbat, care a facut parte dintre acestia, le ofera un sfat surprinzator: numai credulii mai cred ca banii aduc fericirea, iar o viata bine traita nu are nimic de-a face cu “ochiul dracului”, scrie Daily Mail, in pagina electronica.
German Sterligov, al doilea milionar oficial al Rusiei de dupa caderea URSS si-a abandonat in 2005 averea pentru a trai ca un taran intr-o parte indepartata a Rusiei, fiind dovada ca se poate gasi fericirea. S-a bucurat de o avere impresionanta, a trait in vile somptuoase, a avut yachturi si avioane private, dar a renuntat la acest stil de viata in urma cu patru ani si a ales sa se mute cu familia sa intr-o zona rurala a Rusiei, unde a ales sa traiasca in mijlocul salbaticiei.
“Majoritatea prietenilor mei au crezut ca mi-am pierdut mintile, dar dupa patru ani se dovedeste ca am facut alegerea corecta. Criza economica care i-a afectat pe majoritatea oligarhilor este departe de mine. Spre deosebire de ei, eu sunt liber aici. Nu sunt dependent de nimeni si am suficiente resurse pentru a supravietui”.
La doar 24 de ani, German Sterligov a pus bazele propriei companii si in scurt timp, profitand de vidul de legislatie din acea vreme, a reusit sa construiasca un imperiu financiar, cu birouri in Londra si New York, si a devenit milionar.
In timp ce Sterligov isi facea un nume in domeniul afacerilor, amenintarile incepeau sa se intensifice, iar el si sotia sa traiau in permanenta cu frica de a nu fi rapiti, brutalizati sau chiar omorati. "In primii doi ani de relatie ne-am mutat de 23 de ori. El ma suna si-mi spunea: «Impacheteaza, iar ne mutam». In cercurile in care sotul meu activa aveau loc multe crime", isi aminteste Alyona. Tocmai din aceasta cauza, nu este de mirare ca oligarhii rusi angajeaza o armata de gardieni care sa-i protejeze. Alyona, a carei familie era apropiata cu fostul lider comunist Nikita Hrusciov, a urat dintotdeauna sa aiba servitori. "Nu-mi doream straini in casa mea. Dar intotdeauna era o exceptie: bodyguarzii inarmati. Dupa ce ne-am mutat in Moscova, dupa o perioada petrecuta in Mayfair- Londra, am realizat ca acestia erau indispensabili. Eram foarte bogati intr-o tara in care majoritatea oamenilor nu erau avuti, iar oamenii de afaceri erau tintele favorite ale rapitorilor pentru a se rafui cu aceasta situatie. Era ingrozitor. Intotdeauna aveam cel putin doua garzi de corp cu mine, dar odata numarul acestora a ajuns la 60 pentru a ma supraveghea atat pe mine, cat si pe copiii mei", a continuat aceasta, in timp ce sotul sau a dat afirmativ din cap. "Eram ca pasarile intr-o cusca aurie. Fiind foarte bogati, traiam intr-o sclavie, din care, din fericire, am scapat", a completat German. Pentru a scapa de amenintari, in era presedintiei lui Boris Eltin, multe cupluri bogate declarau ca s-au despartit si se afisau la petreceri cu alte persoane pentru a distrage atentia de la familia adevarata. "Se prefacea ca nu mai suntem importanti pentru el si asa prevenea sa devenim tintele rivalilor sau a rapitorilor", a confirmat Alyona. Un factor important in decizia lor de a-si schimba stilul de viata l-a constituit infrangerea lui German in alegerile prezidentiale din 2004, cand invingator a iesit actualul premier rus Vladimir Putin. "A venit acasa, si-a aruncat jacheta si a spus: «Nu mai pot face nimic aici. Hai sa plecam si sa incepem o noua viata»", isi aminteste Alyona, care a fost ceruta in casatorie la doar trei minute dupa ce s-au cunoscut. Au ales ca locatie o zona impadurita, aflata la 60 de kilometri departare de Moscova, o zona lipsita de luxul cu care s-au obisnuit, dar pe care nu il regreta.


In perioada lui de prosperitate, German Sterligov a oferit locuri de munca pentru 2.500 de persoane. In prezent, acestia mai sunt doar in numar de doi, ambii muncitori, care il invata pe Sterligov cum sa faca lucruri precum constructia de ziduri sau repararea de garduri.
Dupa o viata traita in cel mai luxos cartier din Moscova, Sterligov si sotia sa si-au schimbat perspectivele asupra vietii si au decis sa-si vanda proprietatea din cartierul Rublyovka, apartamentul cu vedere spre Statuia Libertatii din New York, birourile de pe Wall Street si din Londra, casa din Elvetia, castelul din Franta si apartamentul din Piata Rosie din Moscova pentru a se muta la tara.
Sterligov si-a vandut averea la licitatie dupa ce s-a ales praful de ambitiile sale politice, care incepusera cu o campanie pentru functia de guvernator al Siberiei si au fost urmate de candidaturile pentru primaria Moscovei si in final pentru presedentia Rusiei.
“Mi-am dorit sa schimb viata oamenilor din Rusia in bine...Mi-am dorit sa aduc o noua viziune acestei tari, pentru a crea o viata mai buna. Dar nu am reusit, si am ajuns sa imi dau seama ca, chiar daca nu voi putea fi alaturi de tara mea in acest mod, familia mea inca are nevoie de mine - si am putut face schimbari la acest nivel.”
A ajuns sa acumuleze datorii uriase din pricina costurilor campaniilor sale electorale, asa ca si-a vandut casa din Moscova, toate proprietatile si actiunile, si si-a platit datoriile, iar mai apoi, dupa o calatorie in padure, si-a construit o casa cu banii care ii mai ramasesera dupa ce totul fusese vandut.
“In astfel de situatii urgente, nu este timp de discutii - atunci capul familiei, barbatul, trebuie sa ia toate deciziile...A fost greu pentru sotia mea, care nu era obisnuita cu viata la tara, ci mai degraba cu viata de milionar. Acum este recunoscatoare, deoarece copiii nostrii duc o viata normala, o viata reala. Familia mea este fara indoiala mai fericita.”
Altfel spus, eliberat de boala materialismului si de traiul imbacsit intr-o mare capitala a lumii, Sterligov a gasit adevarata fericire, fericirea fara bani.



Dupa cum marturiseste programului BBC World Service's Outlook: "Viata mea nu a fost niciodata mai buna - inca nu pot crede ca am o viata atat de implinita si interesanta. Am reusit sa gasim fericire ca si familie - si inca nu pot sa cred ca am reusit sa parasim Moscova, cu toata atmosfera ei de mercenariat, ividie si ostilitate. Cu greu pot descrie starea sufleteasca in care ne aflam, exact cum nu poti descrie gustul unei inghetate. Trebuie sa o gusti pentru a stii asta...Nici intr-un milion de ani nu mi-as dori sa redevin om de afaceri si sa fiu inconjurat de acele lucruri care definesc un om de afaceri de succes: case in Rublyovka, yachturi si masini Bentley. Sunt fericit cu pacea pe care am gasit-o la tara, alaturi de sotia, copiii si oile mele”.
Pentru a se adapta noii vieti, sotia acestuia, Alyona, a schimbat bijuteriile scumpe si hainele de marca cu fustele lungi si basmaua, precum taranii din romanele lui Tolstoi. Sotii Sterligov si cei patru copii au ales ca resedinta o casa umila, fara electricitate, aflata la 15 kilometri departare de orice alta locuinta. Alyona a nascut cel de-al cincilea copil al familiei in noua locuinta, fiind asistata la nastere de sotul sau.



In momentul de fata, familia Sterligov detine doar doua locuinte, una de iarna si alta de vara, aflate la o distanta de aproximativ 20 de kilometri una de cealalta. Dupa ce s-au mutat, familia a aruncat toate pozele reprezentand vechiul stil de viata si refuza sa se uite la televizor sau sa foloseasca Internetul.
“Nu are rost sa pierdem timpul copiilor nostri utilizand aceste mecanisme de spalare de creier. Mai bine ne asezam la masa si vorbim despre carti decat sa ne uitam la mizeriile de la televizor...Ce sunt acum? Doar un taran oarecare. Un crescator de animale. Nu cred ca Putin se mai teme acum de mine”, a conchis fostul oligarh.
Parintii nu au dorit sa-si dea copiii la scoala, acestia fiind instruiti de un institutor, in timp ce cea mai mare fata invata la Universitatea din Moscova. Familia este foarte credincioasa, respectand obiceiurile religiei ortodoxe. Cu toate ca s-a retras complet din lumea afacerilor, Sterligov a mai primit amenintari, iar prima lor cabana a fost incendiata, in timp ce cainele a fost otravit. Casa de iarna are doar doua dormitoare si a fost dotata cu un sistem electric pentru a permite functionarea unei masini de spalat si pentru iluminat. Sterligov si familia sa nu-si doreste sa se intoarca la viata de dinainte.



Este un nationalist convins si a devenit profund religios acum 10 ani - desi nu vrea sa vorbeasca despre acest lucru, descriindu-l ca fiind “prea personal”.
“Nu mi-a mai ramas nici un ban - tot ceea ce am sunt banii din buzunar. Si mai am niste gaste, vite, un berbec si mai nou, niste curcani. Avem aproape tot ceea ce ne trebuie. Nu mai trebuie sa cumpar decat zahar, sare, ceai si ocazional paine, atunci cand suntem suficient de lenesi pentru a nu ne macina propria faina....Viata mea nu a fost niciodata mai buna - inca nu pot crede ca am o viata atat de implinita si interesanta...Puii de curcan tocmai au iesit de sub closca - aceasta este o stire interesanta pentru noi in momentul de fata. Am reusit sa gasim fericire ca si familie - si inca nu pot sa cred ca am reusit sa parasim Moscova, cu toata atmosfera ei de mercenariat, ividie si ostilitate. Cu greu pot descrie starea sufleteasca in care ne aflam, exact cum nu poti descrie gustul unei inghetate. Trebuie sa o gusti pentru a stii asta.”, a declarat el programului BBC World Service’s Outlook.



Sterligov traieste acum intr-o casa mica, pe care o descrie ca fiind “o soba ruseasca, cateva ferestre, pereti si un tavan”. Are doua tractoare, un boldozer si o Toyota veche, desi pe timp de iarna la ferma se poate ajunge doar cu o caruta tarasa de cai. Ce mai apropiata casa se afla la 11 km distanta. Nu are electricitate si acum incearca sa se descotoroseasca si de telefonul mobil.
Despre acest exemplu viu pentru toti bogatasii, consumeristii si materialistii din lume, a scris la 5 decembrie 2008 si Nataliya Vasilyeva pentru Associated Press, intr-un articol intitulat "Ex-capitalist trades luxury for farm life".

De ce studiaza cineva religia?

"De ce studiaza cineva religia? Ar fi mai multe motive intamplatoare, dar daca omul este cu adevarat serios exista un singur motiv: pentru a intra in legatura cu realitatea, pentru a afla o realitate mai profunda decat cea cotidiana, care se schimba asa de iute, se degradeaza si apoi dispare ca si cum n-ar fi fost si nu ofera sufletului omenesc o fericire durabila. Orice religie autentica incearca sa deschida calea inspre aceasta realitate."
                                                                          Parintele Serafim Rose

A fi crestin...

             "Noi, cei ce voim a fi crestini, nu trebuie sa asteptam din partea lui nimic altceva decat rastignirea. Pentru ca a fi crestin este totuna cu a fi rastignit, in aceasta vreme si in orice vreme de cand Hristos a venit pentru intaia data. Viata Lui este un exemplu - si un avertisment - pentru noi toti. Trebuie sa ne rastignim personal, mistic; caci singura cale spre inviere este rastignirea. Daca vrem sa inviem impreuna cu Hristos, trebuie mai intai sa ne smerim impreuna cu El - chiar pana la smerenia suprema, lasandu-ne devorati si apoi scuipati afara de lumea care nu intelege. Si trebuie sa ne rastignim in afara, in ochii lumii; caci Imparatia lui Hristos nu este din lumea aceasta, iar lumea nu poate sa suporte nici macar pe un singur reprezentant al ei, nici macar o secunda. Lumea poate sa-l primeasca doar pe Antihrist, acum si oricand. 
              Nu-i de mirare deci ca este greu sa fii crestin - nu este greu, este cu neputinta. Nimeni nu poate sa primeasca in mod constient un fel de viata care, cu cat se traieste mai sincer, cu atat conduce mai sigur spre propria distrugere. Iata de ce ne revoltam mereu, cautam sa ne usuram viata, incercam sa fim crestini doar pe jumatate, incercam cumva sa impacam cele doua lumi. Insa pana la urma trebuie sa alegem, caci fericirea noastra se afla fie intr-o lume, fie in cealalta, nu in amandoua.
              Doamne, da-ne puterea de a urma calea rastignirii! Nu exista nici o alta cale de a fi crestin"
                                                                                                Eugene Rose, 1961

Gianna Jessen Abortion Survivor in Australia Part 1

Gianna Jessen Abortion Survivor in Australia Part 2

Asociatia Synaxis

DAR DIN DAR SE FACE RAI!

Asociaţia SYNAXIS este o reţea de distribuţie de cãrţi şi publicaţii religioase. Principiul sãu de funcţionare este simplu din mâna în mânã, având ca obiectiv rãspândirea de cãrţi şi publicaţii religioase la cel mai mic preţ posibil.

Vedem cu toţii cum din mijloc de misiune cãrţile de spiritualitate devin din ce în ce mai mult o afacere. Difuzorii adaugã în cascadã la preţul de producţie al cãrţii şi totul este suportat de buzunarul tot mai gol al cititorului. Astfel, în timp ce cultele neoprotestante ne asalteazã cu tipãrituri gratuite, cartea ortodoxã devine – prin preţul ei – inaccesibilã omului de rând. SYNAXIS fiind o iniţiativã a oamenilor din Bisericã pentru Bisericã, practicã cele mai mici adausuri. (Spre exemplu, Sfântul închisorilor ajunge la cititor la maxim 5 RON, iar Pelerinul rus la maxim 5 RON).

Sistemele “clasice” de difuzare se axeazã pe pangarele de biserici şi mãnãstiri la care se adaugã cele câteva librãrii cu profil ortodox (în celelalte librãrii titlurile ortodoxe trec aproape neobservate în avalanşa de titluri laice sau pseudo-spirituale). Pe lângã faptul cã nu acoperã uniform toate zonele ţãrii şi cã adaugã substanţial la preţ, în pangare şi librãrii intrã un numãr foarte mic de oameni (şi mereu aceiaşi).

Acest sistem de difuzare se dovedeşte insuficient pentru nevoile misionare actuale. Cu ani în urmã, un mãrturisitor al temniţelor comuniste, Ioan Ianolide, vorbea în chip profetic despre necesitatea reîncreştinãrii creştinilor. Dupã douã mii de ani de creştinism, dincolo de statistici şi sondaje cu procente fals-liniştitoare privind apartenenţa confesionalã, România este câmp de misiune pentru Ortodoxie. Cei mai mulţi dintre semenii noştri botezaţi ortodox în pruncie nu au altã legãturã cu Ortodoxia decât taina Sfântului Botez. Pentru ei o carte poate fi un mijloc de trezire.

Fãrã a neglija pangarele şi librãriile, SYNAXIS îşi propune sã dezvolte o reţea vie de difuzare, din om în om, adaptatã nevoilor misionare în lumea de azi. Alãturi de preoţii cu vocaţie misionarã (care nu sunt foarte numeroşi) se cere o mai mare implicare a laicilor în lucrarea misionarã prin cãrţi ortodoxe. Numai astfel putem ajunge la semenii noştri care stau departe de bisericã. Fiecare are în cercul sãu de prieteni sau cunoscuţi persoane la care preotul nu ajunge. Recomandându-le (sau pentru început chiar oferindu-le) o carte, îi putem ajuta.

SYNAXIS îşi propune de asemenea dezvoltarea misiunii prin carte în rândul tinerilor. În acest sens intenţionãm difuzarea în licee (prin profesorii de religie sau profesorii de alte materii apropiaţi Bisericii), la preţuri foarte mici, a scrierilor unor autori cu prizã la tineri (Pãrintele Savatie, Maica Siluana, Danion Vasile, Laurenţiu Dumitru etc). Ne gândim de asemenea şi la titluri pentru elevii din clasele mai mici.

Cartea nu este singurul mod prin care venim în întâmpinarea problemelor tinerilor. Fundaţia Sfinţii Martiri Brâncoveni din Constanţa, alãturi de alte activitãţi, duce o intensã campanie antiavort prin licee. Folosindu-se de experienţa lor şi a unor reprezentanţi ai asociaţiilor Pro Vita, SYNAXIS organizeazã pe aceastã temã întâlniri la diverse mãnãstiri (încercând sã acopere toate zonele ţãrii).

La aceste întâlniri participã profesori de religie sau de alte materii, medici, studenţi, psihologi dispuşi sã se implice, fiecare în zona lui, în misiunea în licee privind problema avortului. Ne propunem lãrgirea sferei unor astfel de întâlniri şi la alte teme de actualitate pentru tineri (ex. problema evoluţionismului şi a curentelor pseudo-ştiinţifice care neagã implicit existenţa lui Dumnezeu).

Tot legat de misiunea prin şcoli şi licee, observãm cã Biserica nu are niciun proiect privind stimularea şi apropierea de credinţã a elitelor, a tinerilor de bunã calitate, cu reale posibilitãţi intelectuale. Dintre ei se vor selecta liderii de mâine ai societãţii şi formarea lor spiritualã nu ar trebui sã ne fie indiferentã. SYNAXIS îşi propune sã înlesneascã contactul unor astfel de tineri cu oameni ai Bisericii care sã satisfacã exigenţele lor.

Ne gândim bunãoarã la organizarea, tot în cadrul mãnãstirilor, unor întâlniri între tineri performanţi pe un anumit domeniu şi oameni ai Bisericii care sã vinã cu o perspectivã creştinã asupra domeniului respectiv (ex. elevi cu rezultate la olimpiadele de matematicã, fizicã, chimie se pot întâlni cu persoane care le pot vorbi competent, cu argumente ştiinţifice, împotriva teoriei evoluţioniste, prezentând totodatã dovezi raţionale privind crearea lumii de cãtre Dumnezeu).

Suntem în acelaşi timp realişti cu privire la vremurile pe care le trãim, vãzând cu ochii noştri cum sistemul cautã sã sufoce orice iniţiativã liberã. Acest gând al constituirii unei reţele de oameni vii care sã treacã din mânã în mânã cãrţile, sã adune laolaltã oameni cu acelaşi cuget, îl punem înaintea lui Dumnezeu spre a-l tocmi El precum vrea. Ştim cã „zilele rele sunt“, de aceea noi nu vrem sã pornim la drum cu iluzii şi promisiuni deşarte.

Punem gândul nostru şi înaintea voastrã, a tuturor celor care veţi voi sã ne sprijiniţi atât în difuzarea de carte cât şi în celelalte activitãţi. Pentru a vã informa şi pentru a vã pune în legãturã cu persoana de contact din zona dumneavoastrã (la nivel naţional avem deja o structurã constituitã din opt persoane de contact – fiecare se ocupã de cinci judeţe – şi o persoanã pentru Bucureşti), ne puteţi gãsi la:

Contact:

0768 109 509 (Dorel Biro) contact@synaxis.ro

Dulce pustie...

Cat sunt de dulci, pentru cei ce inseteaza dupa Dumnezeu, aceste pustietati singuratice cu padurile lor! Cat sunt de desfatate, pentru cei ce inseteaza dupa Hristos, aceste sihastrii intinse cat vezi cu ochii, unde numai natura freamata! Linistea domneste peste toate. Astefel ca mintea, parca imboldita de tacere, se inalta cu bucurie catre Dumnezeul ei, miscata de negraite simtaminte. Nu e vreun zgomot care stanjeneste, nici grai, decat cu Dumnezeu. Doar acea dulce zarva sfasie pacea indepartatului lacas. Un zumzet mai dulce decat linistea rupe blajina tacere, o sfanta larma a unei smerite vorbiri... (Sf. Evherie din Lyon)
Sf. Grigorie din Tours, Vita Patrum